Cercetările recente au descoperit existenţa unei civilizaţii în zona Deltei Dunării, cu mai mult de 4000 de ani înaintea lui Hristos. Noile descoperiri au aruncat în aer multe ipoteze ale genezei şi evoluţiei Deltei Dunării. Chiar dacă zona în care au fost descoperite aceste vestigii antice este mai aproape de localitatea Mila 23, ele sunt situate pe raza localităţii Maliuc în punctul numit Taraschina. Descoperirile arheologice au demonstrat că aşezările aparţin culturii Gumelniţa , iar populaţia care locuia aici se ocupa cu agricultura şi creşterea animalelor.
Specialiştii care cercetează acest sit arheologic susţin că „în stadiul actual al cercetărilor, putem afirma că nivelul Mării Negre a crescut rapid, începând cu 6500 a.Ch. (moment în care nivelul mării se situa la aproximativ 100 de metri în raport cu nivelul 0 de acum)” . Această creştere bruscă a nivelului mării a provocat mari schimbări ale peisajului şi a contribuit la formarea Deltei Dunării. Ipoteza existenţei acestor aşezări aici, a fost lansată pentru prima oară de cercetătorul Simion Gavrilă, care a şi întreprins săpături arheologice, dar care din lipsă de finanţare au fost stopate în anul 1970. Ele au fost reluate în anul 2008, când o echipă de cercetători româno-franceză, cu finanţare de la Ministerul Afacerilor Externe Franceze, au redeschis vechiul şantier arheologic. Acest sit, vechi de aproape 7000 de ani, constituie cea mai veche dovada documentată a locuirii umane în zona mai sus amintita. Săpăturile arheologice şi sondajele în adâncime indica existenţa unei succesiuni de niveluri de locuire ce formează o stratigrafie de aproape trei metri grosime.
Un colectiv de arheologi români şi francezi reuniţi în Mision archéologique – Delta du Danube a demarat un serios şi ambiţios proiect de cercetare a siturilor arheologice preistorice din Delta Dunării şi din sectorul inferior al Dunării de Jos. Cheia demersului acestui colectiv româno – francez este situl arheologic neolitic de la Taraschina. Deşi acum este situat în inima teritoriului inundabil al deltei, în momentul existenţei sale (4800–4580 a.Chr.) aşezarea de la Taraschina se afla în apropierea unui fost braţ al Dunării sau a unei vaste lagune, adică la interferenţa dintre un peisaj terestru şi unul lagunar. Consecinţele acestei descoperiri sunt importante pentru că au permis colectivului arheologic româno–francez să creioneze un scenariu al evoluţiei Deltei Dunării, în strânsă legătură cu fenomenul transgresiunii neolitice a Marii Negre. Momentul de început al formării actualei delte este în jur de anul 6000 a.Chr. şi este corelat cu momentul încetării ridicării rapide a nivelului apelor pontice, ceea ce înseamnă că, la acea vreme, Delta era o mare laguna/un golf marin care înainta până în zona actualelor lacuri din sudul Basarabiei. Între anii 5600 a.Chr.şi 5400 a. Chr., Delta se transformă într-un complex fluvio-lacustru format prin combinarea unei lagune cu apă dulce cu un cap de golf marin. După anul 4450 a.Chr., datorită apariţiei unui cordon de nisip, complexul lagunar cu apă dulce se extinde, iar după anul 4000 a. Chr. vechiul golf marin se transformă în Deltă .
“În anul 2013, pe baza informaţiilor oferite de domnul Haralambie Buhaev, echipa misiunii arheologice Delta du Danube a putut identifica în zona sa de studiu un nou sit arheologic – Dâmbul lui Haralambie. Punctul mai sus amintit se găseşte în dreptul unei foste platforme de stocare a stufului, pe malul stâng al canalului Şontea, în fata micului canal artificial Bucla, care face legătura cu braţul Sulina. Materialul arheologic aflat în posesia domnului Haralambie Buhaev a fost adunat de pe mal, din sedimentul depus de utilajul de dragare, după finalizarea lucrărilor de întreţinere a canalului Şontea.” Cercetările efectuate la suprafaţă au permis stabilirea existenţei unei locuiri eneolitice contemporană cu aşezarea-tell din punctul Taraschina. Recoltarea mecanizată a stufului, care a jucat un rol important în dezvoltarea economică a Deltei Dunării între anii 1960-1980, a impus şi pregătirea unor platforme pentru stocare înainte de transportul pe calea fluviala. O structură de acest tip, amenajata cu sediment rezultat în urma acţiunilor de dragare, se regăseşte şi pe suprafaţa de teren corespunzătoare descoperirilor arheologice. Sedimentele au fost excavate, din canalul Şontea şi depuse pe mal, unde s-a creat o formaţiune ce a atins o înălţime de 3-4 m, o lăţime de cel puţin 10 m şi o lungime cuprinsă între 50 şi 80 m. Datele înregistrate par a indica faptul că pe parcursul acestei activităţi a fost afectat nivelul arheologic. Cercetările continuă şi în prezent în lunile de vară când nivelul apelor este mai scăzut.
Motoc Corneliu
Pana acum nu si-a spus nimeni parerea. Fii tu primul cel care o face!
Aceiasi sinistri. Chiar nu exista oameni in orasul Tulcea.Nu detaliez dar va spun ca in afara de ...
Greenpeace are si aici dreptate cum au avut si la Rosia Montana. Nu uitati ca tot beneficiul aproape...
''Pompierii tulceni au întreprins și măsuri specifice în astfel de situații pentru a evita izbu...
Ăștia de la greenpeace au fost mereu Gica contra,cred ca sunt neamuri cu SO.S!
Ginerle lui CLC Girguvanu vrea .... primar. Ce-l recomanda?
Se deplasau ca doi macho in ....caruta si au luat-o si pe aia la ocazie dupa care au violat-o!In R...
Ambulanta privata e de fapt o barca mai mare a unui vecin de acolo.
Dumnezeu să-l odihnească!!
Mi as dori foarte mult un cinema in tulcea pentru ca sunt filme si nu le poti vedea decat daca mergi...
Incet,incet ,Ludovic Orban construieste o alternativa serioasa la partidul care a fost confiscat de ...