Puţină lume cunoaşte faptul că Grigore Antipa pe lângă prestigioasa sa carieră de biolog de renume mondial, a fost şi un înflăcărat patriot. Poate că lui Antipa i se potriveşte cel mai bine zicală românească”mic la stat, marte la sfat”, pentru că la cei doar 1,53 metri înălţime, acesta era un geniu al timpului său. A fost foarte preocupat de condiţiile de trai ale romanilor stabiliţi în Delta Dunării care se confruntau cu numeroase neajunsuri.
Antipa propune colonizarea Deltei Dunării cu români din motive economice, politice şi naţionale. Economice pentru că românii care s-ar apuca de pescuit ar avea o bună remuneraţie pentru munca lor. Fiind pescari nu au nevoie de pământ mult pentru agricultură, de aceea el vedea că locuitorii români împroprietăriţi să fie pescari cât mai mulţi pentru a le da parcele mai mici de pământ. Cele politice reies din importanţă gurilor Dunării pentru care înaintaşii noştri au luptat. Stăpânind aceste guri ale dunării, stăpânim transportul şi comerţul de care România are mare nevoie. ”Un asemenea bun nepreţuit însă, ştiindu-l că e în mijlocul unei populaţiuni curat româneşti pe a cărui sentimente patriotice putem conta oricând…
Istoria ne învaţă că Delta Dunării care până la 1812 a fost o ţară curat moldoveneasca a fost după aceea necontenit obiectul certelor care au făcut-o să-şi schimbe mereu suveranitatea.” Aceasta deasă schimbare de suveranitate a făcut ca populaţia moldovenească să scadă şi să fie înlocuită cu cea lipovenească. Din fericire, aceasta ocupaţie abuzivă rusească nu a durat decât 66 de ani, iar Delta a revenit la Patria Mama. El propune ca la colonizarea cu români a Deltei să se respecte mai multe principii: să fie deprinşi cu viaţa de baltă, coloniştii să fie pescari şi crescători de animale, deoarece pământul este puţin, statul să le construiască diguri de priotecție iar tot statul să le acorde împrumuturi ieftine pentru scule de pescuit. De asemenea insistă să se facă eforturi ca în localităţile din deltă să se construiască biserici. El dă exemplu mai multor mocani născuţi în Transilvania scare s-au stabilit aici şi pentru că nu aveau unde să se îngrijească de sufletele lor, au trecut la lipovenism. Presa vremii remarcă eforturile lui Antipa: „trebuiesc aduse elemente tinere, elemente viguroase, obişnuite cu viaţa grea (vorbesc de inundaţiile din fiecare an), iar soluţia o dă domnul Dr. Grigore Antipa care comanda însurăţei de prin satele judeţului Tulcea, că unii ce sunt obişnuiţi cu pescăria şi care văd în viiturele apelor nu o nenorocire, dar un an de belşug, de vânat mult cum zic ei”.

Corneliu Motoc