Ne plac poveştile de succes, ne plac oamenii de succes, iar când aceste două considerente se contopesc cu natura, cu delta, reţeta este aproape perfectă. Am ales pentru azi povestea, pe scurt, a unui om care a venit dintr-o bucăţică de istorie, pentru a fi parte în istoria noastră. Aici şi-a găsit sufletul pereche şi, împreună, au găsit reţeta unei vieţi frumoase, aproape de natură şi de frumos. haideţi să-l cunoaştem pe Alexandru Filip:

Reporter : Cine e Alex Filip?
Alexandru Filip: Sunt născut în Piatra Neamţ şi am 33 de ani. Am absolvit Colegiul Naţional de Informatică din oraşul natal, după care Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti (licenţă şi master). În facultate am cunoscut-o pe Alina, o frumoasă lipoveanca din Sarichioi. Din 2017 am devenit o familie şi tot din acest an locuim împreună la Tulcea.
Din punct de vedere profesional, de 8 ani sunt antreprenor. În 2013 am fondat Eventur, o agenţie de marketing full-service specializată în turism şi horeca. În 2016 am cofondat Bucharest City App, aplicaţie de mobil pe care am cedat-o anul trecut către Orange. Iar din 2019 administrez împreună cu soţia mea Casa Filip din Sarichioi, o gospodărie lipovenească restaurată şi reconvertită în casă de oaspeţi cu circuit închis. Casa a devenit în scurt timp un reper de arhitectură tradiţională şi o poveste de succes pe harta turismului românesc.

Reporter : De ce Sarichioi?
Alexandru Filip: Sunt subiectiv când spun că din Sarichioi îmi provine jumătatea. Însă Sarichioi înseamnă multe. E căminul celei mai mari comunităţi de ruşi-lipoveni din România. E comuna pe teritoriul căreia se afla singura cetate medievală rămasă în picioare din Dobrogea. Este locul cu cele mai frumoase răsărituri şi apusuri din ţară. Este una din porţile de acces în mirifica deltă, dar şi către celelalte atracţii turistice din Dobrogea continentală. Şi lista poate continua.

Reporter : De ce turism?
Alexandru Filip: Am crescut cu Muntele Ceahlău în faţă, „cucerindu-l” în fiecare vară de cel puţin 3-4 ori. Am copilărit în ţinutul lui Creangă, scăldându-mă în „Ozana cea frumos curgătoare”. Am iubit natura de mic cu tot ceea ce oferă ea şi am observat cât de fragilă e. Aşa că destinul m-a îndrumat să merg pe calea geografiei, după care a ecologiei, ecoturismului şi turismului. Asta am studiat. Şi asta ştiu să fac.

Reporter : De ce Delta Dunării?
Alexandru Filip: Am fost pentru prima dată în deltă în urmă cu vreo 10 ani. Atunci m-am îndrăgostit iremediabil de acest loc. Iubesc muntele, dar la fel de mult iubesc şi această întindere imensă de apă, canale, lacuri, stufăriş, grinduri şi păduri. E un paradis natural în adevăratul sens al cuvântului şi suntem prea puţin conştienţi de ce avem.

Reporter : Este turismul cheia dezvoltării regiunii Dobrogea? De ce?
Alexandru Filip: Absolut. Fac abstracţie de vecinii din sud, constanţenii şi mă raportez strict la oferta turistică din Judeţul Tulcea. Aceasta este completă. Şi îndrăznesc să spun că este singurul astfel judeţ din ţară, dacă nu de pe întreg continentul. Că bogaţii naturale, avem aici munţi, dealuri, văi, fluviu, delta, mare, lacuri. Ca patrimoniu cultural, avem un mozaic multi-etnic  incredibil de bogat. Turismul este subdezvoltat în România, iar acest lucru se reflectă şi în Tulcea. Privind lucrurile dintr-o perspectivă optimistă, potenţialul de creştere este însă imens.

Reporter : Are agroturismul un viitor în zona Delta Dunării?
Alexandru Filip: Nu am fost şi nu voi fi niciodată fanul turismului de masă. Cu toate că n-am nimic împotriva acestuia atâta timp cât nu produce efecte negative asupra mediului. Cred însă că turismul practicat în delta nu poate fi decât unul în deplină armonie cu mediul înconjurător. Asta înseamnă că singurele direcţii fezabile şi durabile sunt: agroturismul, ecoturismul şi tot ce intră sub umbrelă turismului lent.

Reporter : Cum vedeţi o deltă PROTEJATĂ?
Alexandru Filip: Ca delta să fie protejată şi să ne putem bucura de tot ceea ce oferă ea şi-n următoarele decenii, e nevoie de o implicare generală. Autorităţile locale trebuie să facă echipă cu investitorii privaţi. Localnicii trebuie să colaboreze cu turiştii. Fiecare individ trebuie să-şi aducă propria contribuţie în conservarea acestui ecosistem atât de sensibil.
Mai concret, fluxul continuu de turişti din timpul verii trebuie controlat mai bine. Poate că ar trebui delimitate câteva zone clare de acces pentru turişti. Puterea motoarelor folosite de bărci ar trebui limitată, iar viteza maximă de deplasare pe canelele secundare ar trebui respectată cu sfinţenie. E nevoie să fie înăsprite controalele şi nu mă refer doar la radare, ci şi la comportamentul general al turistului. Aşa cum consider că e mare nevoie de o amplă acţiune de educaţie ecologică, atât pentru localnici, cât şi pentru turişti. Din păcate, noi efectiv nu ştim să preţuim ce avem, nu ştim să respectăm natură, nu ştim să valorificăm durabil resursele naturale şi culturale.

Reporter : Care este prioritatea nr.1 în turismul în Delta Dunării?
Alexandru Filip: Dezvoltarea imediată a unui plan de management prin care turismul practicat în delta să fie controlat, limitat şi în deplină armonie cu patrimoniul natural şi cultural existent. Nu avem nevoie de 500.000 de turişti care să lase aici în medie 200 EUR pe un sejur de două zile. Avem nevoie de 100.000 de turişti care să lase în medie 1000 EUR pe un sejur de cinci zile. Volumul de încasări e acelaşi, însă impactul asupra mediului este considerabil diferit. În deltă e nevoie de practicarea unui turism calitativ, nu cantitativ, iar public ţintă există mai mult decât ne putem imagina.