Senatorul Ionel Carp solicită lămuriri de la Oana-Silvia Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ Adresată: Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Domnul Senator Ionel CARP

Circumscripția electorală: nr. 38 Tulcea

Grupul parlamentar: Afiliat Grupului Parlamentar PSD

Obiectul întrebării: Utilizarea de către Ministerul Afacerilor Externe a denumirii românești corecte Slatina, nu Solotvino

Stimată Doamnă Ministru,

 Situația toponimică a localității Slatina, din regiunea Transcarpatică, Ucraina, a generat în ultimii ani confuzie și nemulțumiri justificate în rândul comunității românești locale. În mod surprinzător și fără justificare culturală sau istorică, autoritățile din România au introdus în uzul oficial forma Solotvino, transliterată după varianta sovietică-rusească, ignorând denumirea tradițională românească, utilizată chiar și de autoritățile ucrainene.

Orașul Slatina, atestat documentar încă din anul 1360 sub această denumire, este populat majoritar de etnici români și beneficiază de o recunoaștere clară a numelui său istoric din partea autorităților locale ucrainene. Mai mult, această formă tradițională și originară este prezentă inclusiv pe stemele oficiale și indicatoarele rutiere locale. Cu toate acestea, chiar și Consulatul României în această localitate este numit oficial „Consulatul României la Solotvino”, în timp ce în alte cazuri, cum ar fi Consulatul din Cernăuți (nu Cernivți), autoritățile române respectă denumirile corecte românești.

Această substituire a toponimului originar românesc Slatina cu denumirea Solotvino, provenită din rusă, reprezintă nu doar o gravă eroare lingvistică și istorică, ci și o formă subtilă de agresiune identitară împotriva comunității românești din Maramureșul Istoric.

Drept urmare, vă rog doamnă Ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

• Care este motivul pentru care MAE utilizează oficial denumirea „Solotvino” în locul denumirii tradiționale românești „Slatina”, recunoscută și folosită oficial inclusiv de autoritățile locale din Ucraina?
• A existat vreo consultare oficială a comunității românești din Ucraina sau a specialiștilor români în toponimie înainte de introducerea formei „Solotvino” în uzul oficial românesc?
• Intenționează MAE să revizuiască și să corecteze această denumire inclusiv pentru Consulatul României, revenind la forma corectă și tradițională „Slatina”?
• Ce măsuri concrete va lua MAE pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, care pot afecta identitatea culturală și istorică a comunităților românești din afara granițelor?

 Solicit răspuns în scris. Cu respectul cuvenit, Senator Ionel CARP