Interviu Virgil Munteanu – Despre canalul Bâstroe…

• Un om educat în respectul faţă de Delta Dunării şi faţă de trăitorii acestor locuri…

Reporter: Ca fost guvernator, cum vi se pare „problematica” Bâstroe?
Virgil Munteanu: Mult mai complexă în 2023 decât în 2004. Atunci era prima agresiune majoră asupra uneia dintre cele mai importante zone naturale ale Europei de către autorităţile din altă ţară. După inaugurarea aşa-numitului canal Bâstroe (denumirea corectă, folosită de Ucraina, fiind aceea de Canal de mare adâncime Dunare-Marea Neagră) în august 2004, până la sfârşitul anului 2004, nu mai era convenţie internaţională sau organizaţie internaţională prestigioasă care să nu fi condamnat proiectul ucrainean. Acum, este linişte… Oare de ce? Convenţiile sau organizaţiile internaţionale nu au fost contactate de către autorităţile romane? Argumentele prezentate nu au fost convingătoare? Sau nu au fost urmate procedurile legale? Sau este doar războiul? Greu de spus…

Reporter: Apar declaraţii contradictorii ale autorităţilor. De ce?
Virgil Munteanu: Presupun că din necunoaştere sau din superficialitate. Îmi amintesc că, în 2004, preşedintele României a convocat la Cotroceni primul-ministru, ministrul de externe, ministrul justiţiei, ministrul mediului şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi s-au stabilit măsurile concrete pe care trebuia să le ia România pentru a determina oprirea lucrărilor pe canalul Bistroe şi pe braţul Chilia. Aţi văzut în 2023 o coordonare a acestor instituţii?

Reporter: Afectează acele lucrări biodiversitatea din RBDD?
Virgil Munteanu: Aş fi vrut să confirm sau să infirm acest fapt în 2023. Din păcate, şi acum vorbim doar de anticipări. În 2004, specialiştii romani anticipau că va fi un impact negativ major asupra părţii de nord a Deltei Dunării din România. Acum, facem acelaşi lucru: anticipăm. De ce? Pentru că, în 19 ani, nu a existat preocuparea de a colecta date ştiinţifice în toate domeniile de interes care să fi stat la baza unui Studiu de evaluare a impactului asupra RBDD. Având în vedere interesul internaţional asupra acestui subiect, Studiul de impact care ar fi trebuit făcut, trebuia trimis tuturor convenţiilor internaţionale, Comisiei Europene, autorităţilor ucraineene pentru a se închide, o dată pentru totdeuna subiectul “Bistroe”. Iar referitor la întrebarea dvs., răspunsul cel mai competent a fost dat zilele trecute de către Academia Romană. Însă acest răspuns conţine şi o mare noutate. Existenţa a 2 canale de navigaţie maritimă, respectiv Sulina şi Chilia-Bistroe, ar produce consecinţe iremediabile asupra Deltei Dunării prin dezechilibrul hidrologic şi prin traficul generat.

Reporter: Cum vi se pare problema economică generată de noul canal?
Virgil Munteanu: Presupun că realizarea unei a doua rute de navigaţie maritimă ar genera probleme financiare celor ce încasează taxe de navigaţie pe canalul Sulina. Pe de altă parte însă, am fost extrem de surprins să văd o lipsă totală de reacţie a autorităţilor române în momentul în care, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri a Ucrainei nr. 136/09.02.2022, braţul Chilia de la Vilkovo la Ceatal Izmail este declarat apa interioară a Ucrainei.

Reporter: Ce spun autorităţile internaţionale despre această problemă?
Virgil Munteanu: Până acum nu mare lucru. Important este ce vor spune. Şi, mai ales ce va răspunde Comisia Europeană la cererea Ucraineai de a include braţul Chilia şi canalul Bistroe în coridoul European de transport naval TEN-T. Pentru că, dacă va fi acceptată această solicitare, CE va accepta şi finanţarea lucrărilor de întreţinere a navigaţiei maritime pe acest canal. Iar acest lucru va avea consecinţe…

Reporter: Mulţi spun că e o falsă problema, creată politic…
Virgil Munteanu: Fiecare e liber să emită păreri. De aceea ar fi fost important să existe evaluări ştiinţifice care să fundamenteze o anumită poziţie. Eu aş vrea să dau doar un exemplu. În această perioadă la intrarea în ţara Dunărea are în jur de 8.000 mc/s debit. Ce se va întâmpla când, în iulie sau august, debitul va fi sub 2.000 mc/s? Şi, cu un şenal de 7 m adâncime pe partea ucraineană a braţului Chilia?

Reporter: Ce riscă Delta Dunării? Dacă risca…
Virgil Munteanu: Când s-a inaugurat canalul Sulina, în 1861, nimeni nu spunea că delta va avea de suferit. Când, în anii ’60 au început să se dragheze canale în toată delta doar în scopul de a avea acces la resurse naturale, nimeni nu a spus că delta va suferi. Când, la sfârşitul anilor ’70, s-au construit hidrocentralele de la Porţile de Fier nimeni nu spunea că migraţia sturionilor va suferi. Când în anii 70-80 s-a distrus lunca inundabilă a Dunării pentru recuperarea pământului pentru agricultură, nimei nu spunea că reproducerea naturală a peştelui va fi afectată. Când, în anii ’80 s-au rectificat meandrele pe braţul Sf. Gheorghe, nimeni nu spunea că delta va suferi. Acum, pe oricine ai întreba îţi va spune că principala problemă a deltei este colmatarea lacurilor şi canalelor. Oare de ce?

Reporter: Ce aţi face dvs dacă aţi avea acum calitatea de ministru al mediului?
Virgil Munteanu: Aş organiza, sub egida Comsiei Europene, la Bucureşti, o conferinţă pe problemă proiectului ucrainean. Cu invitarea tuturor convenţiilor şi organizaţiilor internaţionale. Ca să fie puse toate “cărţile”pe masă. Şi care, să se încheie cu o rezoluţie. Pe care să se angajeze ca o vor respecta cu toţii… Ar fi un prim pas. Iar al doilea, finanţarea institutelor de cercetare în domeniu, nu neapărat doar din România, pentru un program multianual de monitorizare a tuturor componentelor ce ar putea fi afectate (sedimentologie, zona costieră, biodiversitate, activităţi tradiţionale).

Reporter: Cum vede Virgil Munteanu rezolvarea problemei?
Virgil Munteanu: a) Depunerea de către România e tuturor eforturilor diplomatice pentru că, solicitarea Ucrainei de a include braţul Chilia-Bistroe în TEN-T să fie respinsă de către Comisia Europeană.
b) Convocarea imediată a Consiliului Ştiinţific al RBDD. Guvernatorul actual ar fi cazul să înţeleagă că sprijinul cel mai competent îl poate primi doar de la acest organism.
c) Convocarea imediată a Consiliului de coordonare a Rezervaţiei Biosferei Transfrontieră Delta Dunării. A fost înfiinţat în 2015 şi nu a avut nici măcar o reuniune.
d) Începerea imediată a realizării Studiului de evaluare a impactului asupra RBDD din România.

Reporter: Un gând pentru oamenii din Delta Dunării…
Virgil Munteanu: Să aibă speranţa că poate, cândva, delta va redeveni nu ceea ce a fost pe vremea lui Antipa, ci o zonă naturală mai puţin agresată de oameni. Ştiu, ne rămâne speranţa…